După o săptămână petrecută între amfiteatre, bibliotecă și ecranul laptopului, puține lucruri îți limpezesc mintea ca o zi pe munte. O drumeție de o zi nu cere concediu, nu cere bani mulți și nici echipament de expediție. Cere doar un grup de colegi, un traseu potrivit și puțină organizare. Pentru mulți studenți, astfel de ieșiri devin tradiția care leagă un grup de prieteni pe toată durata facultății.
Muntele are însă regulile lui, iar o zi frumoasă se poate transforma rapid într-o experiență neplăcută dacă pleci nepregătit. Vremea se schimbă, potecile se lungesc mai mult decât părea pe hartă, iar întunericul vine mai devreme decât te aștepți. Ghidul de mai jos te ajută să planifici o drumeție de o zi de la alegerea traseului până la întoarcerea acasă, astfel încât singurul lucru de care să vă amintiți să fie peisajul.
De ce o drumeție de o zi este ideală pentru studenți
Drumeția de o zi are câteva avantaje greu de egalat. Este ieftină: cheltuielile principale sunt transportul și mâncarea pe care o iei de acasă. Nu presupune cazare, deci nici rezervări complicate. Se potrivește cu programul unui student, pentru că poate fi făcută într-o sâmbătă sau o duminică, fără să rateze cursuri. Și oferă exact ce lipsește în timpul săptămânii: mișcare, aer curat și discuții fără notificări.
Multe orașe universitare din România au munții la câteva zeci de kilometri, accesibili cu trenul sau cu autobuzul. Dacă nu ai mai făcut drumeții, începe cu trasee scurte și ușoare. Multe universități au și cluburi de turism montan sau de sporturi în aer liber, iar intrarea într-un astfel de grup funcționează la fel ca atunci când te alături cluburilor creative ale studenților: participi la o întâlnire, cunoști oamenii și înveți de la cei cu experiență.
Alegerea traseului potrivit grupului
Regula de aur este simplă: traseul se alege după cel mai puțin antrenat membru al grupului, nu după cel mai sportiv. Un traseu prea dificil transformă o zi plăcută într-un exercițiu de rezistență, iar oboseala crește riscul de accidente, mai ales la coborâre.
Când compari trasee, uită-te la mai multe informații, nu doar la distanță:
- Durata estimată, așa cum apare în ghiduri sau pe indicatoarele de traseu, la care adaugi timp pentru pauze.
- Diferența de nivel, adică câți metri urci. Un traseu scurt, dar abrupt, poate fi mai greu decât unul lung și lin.
- Marcajul. Pentru început, alege doar trasee marcate și bine circulate.
- Posibilitățile de întoarcere. Un traseu cu mai multe puncte de unde poți reveni este mai sigur decât unul fără ieșiri.
- Transportul la plecare și la întoarcere, inclusiv ora ultimului tren sau autobuz.
Citește descrieri recente ale traseului și impresiile altor drumeți, mai ales despre porțiunile dificile. Dacă ai colegi cu experiență, roagă-i să vă ajute la prima ieșire. Iar dacă cineva din grup are o afecțiune medicală, cum ar fi astmul sau o problemă cardiacă, e bine să discute cu medicul înainte de un efort mai mare.
Cum calculezi timpul real
Duratele afișate pe indicatoare sunt, de regulă, calculate pentru un drumeț cu experiență, fără pauze lungi. Un grup de începători merge mai încet, se oprește pentru fotografii și are nevoie de mai multe pauze. Adaugă la durata oficială o rezervă generoasă și nu uita de coborâre, care nu este întotdeauna mai rapidă: pe pante abrupte sau pe pietriș, genunchii obosiți impun un ritm prudent. Calculează ora de întoarcere pornind de la apusul soarelui și de la ultimul mijloc de transport spre oraș, apoi mergi înapoi până la ora de plecare.
Vremea și ora de plecare
Verifică prognoza meteo cu o zi înainte și din nou dimineața plecării, folosind prognoze specifice pentru zona montană, nu doar pentru orașul cel mai apropiat. La munte, temperatura scade odată cu altitudinea, iar vântul poate face ca senzația de frig să fie mult mai puternică. Furtunile de după-amiază sunt frecvente vara, așa că o plecare devreme este o măsură de siguranță, nu doar o preferință.
Stabiliți dinainte o „oră de întoarcere”: momentul în care, indiferent unde vă aflați, începeți coborârea. Dacă la ora respectivă nu ați ajuns pe vârf, renunțați la el. Vârful rămâne acolo, iar o coborâre făcută pe lumină este mult mai sigură decât una pe întuneric. Pe vreme rea, cu ceață densă, ploaie torențială sau descărcări electrice, amânarea este întotdeauna alegerea corectă.
Ce pui în rucsac
Pentru o drumeție de o zi nu ai nevoie de echipament scump, dar ai nevoie de câteva lucruri esențiale. Folosește lista de mai jos ca listă de verificare înainte de fiecare ieșire:
- încălțăminte închisă, cu talpă aderentă, purtată deja înainte, ca să nu îți facă bășici;
- haine în straturi: un tricou care se usucă repede, un strat călduros și o geacă impermeabilă;
- căciulă și mănuși subțiri, chiar și vara, pentru zonele înalte;
- apă suficientă pentru toată ziua și câteva gustări energizante;
- o lanternă frontală, pentru cazul în care vă prinde seara;
- o trusă mică de prim ajutor, cu plasturi, pansamente și medicamentele personale;
- telefonul încărcat, o baterie externă și harta traseului descărcată pentru folosire fără semnal;
- ochelari de soare și cremă de protecție solară;
- un fluier și o pătură de supraviețuire, ușoare și utile în situații neprevăzute.
Pentru mâncare, alege lucruri care nu se strică ușor și nu se strivesc în rucsac: sandvișuri bine împachetate, fructe tari, nuci, biscuiți, batoane de cereale, puțină ciocolată. Un termos cu ceai cald face minuni într-o zi răcoroasă de toamnă. Împărțiți mâncarea și apa între membrii grupului, ca rucsacul unei singure persoane să nu devină prea greu și ca, dacă cineva rămâne în urmă, să nu rămână fără provizii.
Evită blugii și hainele de bumbac, care se îmbibă cu transpirație și se usucă greu. Un rucsac mic, bine ajustat pe spate, este mai confortabil decât o geantă purtată pe umăr.
Regulile grupului pe traseu
Un grup de prieteni funcționează pe munte doar dacă toată lumea respectă câteva reguli simple, stabilite înainte de plecare. Ritmul este dat de cel mai lent membru, care merge, ideal, în fața grupului. Nimeni nu rămâne singur în urmă și nimeni nu o ia înainte pe scurtături. Faceți pauze scurte și dese, pentru apă și gustări, în loc de o singură pauză lungă în care corpul se răcește.
Înainte de plecare, anunțați pe cineva care rămâne acasă ce traseu urmați și la ce oră estimați întoarcerea. Rămâneți pe poteca marcată și verificați periodic marcajele. Dacă nu ați mai văzut niciunul de mult timp, întoarceți-vă la ultimul marcaj sigur, în loc să continuați la întâmplare.
Stabiliți și cine are rolul de „închizător”, adică persoana care merge ultima și se asigură că nu rămâne nimeni în urmă. La răscruci, așteptați ca tot grupul să se adune înainte să mergeți mai departe.
Când ceva nu merge bine
Chiar și cu cea mai bună planificare, pot apărea probleme. O gleznă răsucită, o rătăcire, o schimbare bruscă a vremii. Primul lucru de făcut este să vă opriți și să vă păstrați calmul. Evaluați situația: puteți continua sau vă întoarceți? Este cineva rănit? Aveți semnal?
Multe probleme sunt mărunte și se pot rezolva pe loc, dacă le tratați la timp. O bășică ce abia începe se acoperă cu un plasture înainte să se spargă. Crampele și oboseala bruscă sunt adesea semne că nu ați băut sau nu ați mâncat suficient. Frigul se combate prin adăugarea unui strat înainte să începeți să tremurați, nu după. Cine se simte rău trebuie să spună imediat, nu să rabde pentru a nu încetini grupul.
În caz de urgență, sunați la 112 și explicați clar unde vă aflați, ce s-a întâmplat și câte persoane sunteți. Aplicațiile de hartă vă pot da coordonatele exacte, utile pentru salvatori. Rămâneți împreună, păstrați-vă căldura cu straturile de haine și pătura de supraviețuire și economisiți bateria telefonului. Într-o rătăcire fără răniți, cel mai sigur este, de obicei, să reveniți pe drumul pe care ați venit, nu să căutați o cale nouă.
Respectul pentru munte și pentru ceilalți
O drumeție bună lasă muntele exact cum l-ai găsit. Strângeți-vă toate gunoaiele, inclusiv resturile de mâncare, și coborâți-le în rucsac. Nu culegeți plante protejate, nu faceți foc în afara locurilor amenajate și păstrați liniștea, pentru că sunteți oaspeți într-un spațiu care aparține și animalelor sălbatice.
Dacă întâlniți turme de oi și câini de stână, ocoliți-le larg și nu alergați. În zonele în care pot apărea urși, mergeți în grup, faceți puțin zgomot pe porțiunile cu vizibilitate redusă și nu lăsați niciodată mâncare la vedere. Fiți amabili cu ceilalți drumeți: salutul pe munte este o tradiție frumoasă, iar o informație schimbată pe traseu poate fi foarte utilă.
Dacă îți plac ieșirile în grup, dar uneori îți dorești și orașe noi, poți alterna drumețiile cu excursii scurte, pentru care merită să știi cum compari corect prețurile ofertelor de city break. Prima drumeție bine organizată va fi, cel mai probabil, doar începutul. Cu fiecare ieșire, vei învăța să citești mai bine traseele, să îți faci rucsacul mai ușor și să îți cunoști limitele. Iar amintirile de pe creste, cu colegii obosiți și fericiți, vor fi printre cele mai frumoase din anii de facultate.
Foto: Ömer Tekiner / Pexels
