[ad_1]
A fost odată și… ne-a rămas…
„În anul 1786, pentru protejarea sănătății populației, Vodă Mavrogheni, printr-un document domnesc, mută târgul de vite din actuala zonă a Batiștei în afara orașului.
Numit la început Târgul de Afară, deoarece se întindea dincolo de hotarele orașului, actuala Piață Obor este situată pe locul unde se afla târgul de viete sau Oborul. Dacă la început era cunoscut ca loc de comercializare a vitelor și furajelor, în timp, zona se dezvoltă și capătă și alte întrebuințări, precum cea de comercializare de mărfuri utile pentru cetățeni.
Până la începutul secolului XIX, tot în această zonă, aveau loc execuțiile condamnaților la moarte prin spânzurare, iar negustorii necinstiţi erau bătuți la tălpi sau puși la stâlpul infamiei, pentru ca lumea să îi hulească şi să-i ocolească.
Execuțiile publice în zilele de târg au fost interzise în 1823 de domnitorul Grigore Ghica, dar spânzurătoarea a rămas până în 1870, când a fost demontată. În anul 1877, pe locul spânzurătorii, negustorii care-și vindeau marfa acolo au ridicat o cruce de piatră, numită „Crucea negustorilor”.
Cu timpul, locul este tot mai populat, iar Târgul de Afară sau Târgul Moșilor , cum începe să i se spună, devine un adevărat centru de comerț și o zonă de distracții populare pentru bucureșteni. În preajma Înălțării Domnului, aici, sub patronajul Regelui Carol I, se făcea bâlci mare – Târgul Moșilor. Străduțele se umpleau cu de toate, iar lumea forfotea „ca la Moși”. Pe lângă cârciumi și berării, aici se găseau corturi cu călușei, circuri, roata norocului, umbrare pline cu jucării, ceramică, etc.
Mai bine de un secol, Obor-ul a fost principala piață a orașului și așa a rămas și astăzi”.
Aflate de la Biblioteca Metropolitană Bucureşti- Filiala „Lucian Blaga”.
foto: Biblioteca Metropolitană Bucureşti- Filiala „Lucian Blaga, ziare.com
Articolul Povestea Pietei Obor apare prima dată în Bucuresti Business – Despre afaceri. Zi de zi.
[ad_2]
